Page 58 - geografie_VI_b

56 3. EUROPA – IDENTITATE GEOGRAFICĂ

Localizare Tip de climă Zona biopedogeografică Plante reprezentative Animale reprezentative Soluri
zona de tundră renul, vulpea polară

Subpolar
cu ierni foarte
La nord de Cercul Polar reci și lungi, Licheni (organisme simbiotice)
(insule arctice, nordul cu precipitații și mușchi, arbuști: mesteacănul slab formate
Peninsulei Scandinavia şi reduse, ce cad pitic, salcia pitică
nordul Rusiei)
predominant sub
formă de zăpadă.

zona pădurilor de conifere (taiga) ursul, hermelina, cerbul

La sud de Cercul Polar până Temperat-
la latitudinea de circa 50°, continental rece molid, brad, pin, zadă podzoluri
în Europa Nordică şi Estică

și păduri de amestec
zona pădurilor de foioase căprioara, lupul, vulpea, mistrețul

fag, carpen – pe soluri
umede; stejar – în regiuni cu soluri brun
Temperat-oceanic
Între 40 şi 60° lat, în vestul și temperat de temperaturi mai mari și mai roșcate;
şi în centrul Europei puțină umezeală; tei, frasin, soluri brun
tranziție
arțar, ulm etc., numeroși arbuști acide
și multe ierburi.

Zonele de silvostepă și de stepă Silvostepa face trecerea iepurele de câmp, popândăul, potârnichea
de la păduri de stejar la
ierburi xerofile (rezistente la
Între 40 şi 60° lat, în estul Precipitații
Europei; o fâşie din sud- reduse, veri uscăciune).
estul României, prin nordul calde, ierni Stepa: ierburi, puțini arbuști. cernoziomuri
Mării Negre, până dincolo geroase Aproape în întregime terenurile
de Volga au fost preluate în agricultură,
din vegetația inițială rămânând
doar petice.
Zona subtropicală (mediteraneeană) broasca țestoasă, vipera cu corn, scorpionul

Climat maquis (Franța), garriga, frigana
subtropical (Grecia); păduri cu stejar
În sud, între 30-40° lat. N, veșnic verde, stejar de plută,
în peninsule şi insule până Ierni blânde, pin; vegetația naturală a fost terra rosa
ploioase și
la cca 500 m altitudine îndepărtată în mare măsură
veri calde și pentru pășuni și livezi de
secetoase măslini.