Page 25 - fizica_VI

UNITATEA 1 Concepte de bază în fizică 23

⚫ erori de observator – datorate neatenției (fig.5.) și a citirii inco- Știai că?
recte (fig.6) (direcția privirii observatorului nu este perpendiculară
pe instrument, chiar în dreptul indicației respective). ▶ Tipurile de erori pot fi înțelese cu
▶ erori accidentale – apar întâmplător, din diverse cauze (pot ușurință la tragerea cu arcul.
să apară la pornirea sau la oprirea cronometrului; pot fi cauzate de Patru trăgători încearcă să nime-
rească centrul țintei.
variația temperaturii în procesul de măsurare sau de apariția unor ⚫ Primul reușește să tragă cu exac-
curenți de aer care vor produce mișcări nedorite în experiment). titate în țintă, cu mare precizie (fig.7).
▶ erori grosolane – sunt erorile care depășesc ca valoare pe toate ⚫ Pentru al doilea, loviturile sunt gru-
celelalte valori măsurate. Ele sunt datorate aparatelor defectuoase sau pate spre zona centrală, dar eroarea
lor este mai mare. Distribuția lovitu-
neatenției observatorului. Atunci când sunt puține și li se cunoaște rilor poate fi considerată afectată de
cauza, ele se pot îndepărta motivat dintre rezultate. erori accidentale. Există și o lovitură
Erorile sistematice pot fi corectate, erorile accidentale, însă, nu. îndepărtată de centru, aceasta repre-
Pentru a micșora influența erorilor accidentale asupra rezultatului zentând o eroare grosolană (fig.8).
⚫ Pentru al treilea trăgător, există
măsurării, trebuie să se efectueze un număr mare de măsurări ale o deplasare spre stânga a centrului
aceleiași mărimi și în aceleași condiții (3-10 măsurători). țintei. Aceasta este echivalentă unei
B. Înregistrarea datelor într-un tabel. Calcularea valorii medii erori sistematice. Făcând corecțiile
și a erorii absolute medii. Scrierea rezultatului măsurării unei necesare, acest trăgător îl va putea
întrece pe al doilea (fig.9).
mărimi fizice ⚫ Ultimul trăgător nu are precizie
Exemplu de prelucrare a datelor din tabel: și nici exactitate (fig.10).
La determinarea înălțimii unui coleg, nu se cunoaște valoarea
reală a acesteia, h, așadar se va lua în considerare valoarea medie: erori accidentale

⚫ valoarea medie, dată de relația h = h 1 + h 2 + h 3 + …+ h n ,
m n 7 8
reprezintă media aritmetică a celor n valori măsurate. erori
grosolane
⚫ eroarea absolută față de valoarea medie (eroarea de măsură):
Δh = h – h , reprezintă diferența dintre o valoare individuală a 9 10
m
1
1
măsurării (h ; h ; … ; h ) și valoarea medie h ; Δ (delta) – indică erori
1
2
m
n
diferența (scăderea); sistematice
⚫ eroarea absolută medie: Fig. 7 - Cu exactitate și cu precizie
Fig. 8 - Cu exactitate, fără precizie
│∆h │ + │∆h │ + │∆h │ + …+ │∆h │ Fig. 9 - Cu precizie, fără exactitate
∆h = 1 2 3 n ,
m n Fig. 10 - Fără exactitate și fără precizie
reprezintă media aritmetică a erorilor de măsură.
⚫ rezultatul măsurătorii se scrie sub forma: h = h ± ∆h , Aplică cele învăţate!
m
m
adică: rezultatul măsurătorii = valoare medie ± eroare medie.
La lecția Măsurarea directă a inter-
Un exemplu oarecare: h = (147,00 ± 0,50) cm valului de timp ai realizat o activitate
(De reținut! Numărul de cifre după virgulă trebuie să fie același practică denumită „Un ceas de labora-
atât pentru valoarea medie, cât și pentru eroarea medie.) tor”. Cu valorile măsurate în acea acti-
vitate, alcătuiește un referat de labo-
rator care să conțină următorii pași:
Verifică dacă ai înţeles!
1 teoria lucrării (considerații teore-
tice despre perioada de oscilație T);
Utilizând valorile măsurate aflate în tabelul din figura 2 și noțiu- 2 materiale necesare;
nile din rubrica Reține, înregistrează datele într-un tabel de forma: 3 mod de lucru;
4 tabel de valori (ca cel din fig.11, cu
Nr. măs. h (cm) h m (cm) Δh (cm) Δh m (cm) prelucrarea datelor);
1 5 surse de erori (observate în timpul
2… măsurătorilor).
Fig. 11 - Tabel de valori Atașează-l portofoliului personal!