Page 61 - comunicare_II_l
P. 61
Semnul exclamării
ÎMI AMINTESC
ÎMI AMINTESC
1. Priveşte imaginea de mai jos şi formulează propoziţii care
să exprime: La finalul unei propoziții, al
unui enunț, se scrie un semn
a) o constatare; c) o mirare; e) o întrebare; de punctuație.
b) un sfat; d) o urare; f) o poruncă.
ACUM ȘTIU
ACUM ȘTIU
Semnul exclamării se
folo sește la sfârșitul unei
propoziții care exprimă:
– o mirare;
– o bucurie;
– o poruncă;
– o urare;
– o strigare;
– o rugăminte;
– un salut, un sfat.
De asemenea, se folosește
după cuvinte care imită zgo-
mote din natură (Poc!, Ham!
etc.).
2. Transformă enunţurile de mai jos, după model.
GHICI
Copiii sunt veseli. Ce veseli sunt copiii! GHICI
a. Concursul a fost dificil. c. Temperatura este scăzută. Bucurie, îndemn, strigare,
b. Pădurea era golaşă. d. Zăpada e albă şi moale. Poruncă, salut, urare,
După toate, tu să-mi spui,
3. Continuă enunţurile, ţinând cont de semnul de punctuaţie Ce semn de punctuație pui?
de la final.
a. Părinţii mei _____. d. — Închide _____!
b. Ce bine _____! e. Unde _____?
c. — Diana, vino _____! f. Cocoşul striga: _____!
4. Citeşte propoziţiile următoare şi alege, din coloana din
dreapta, ce exprimă fiecare.
— Sărbători fericite! o poruncă
— Sărut mâna, bunico! o exclamare
— Înapoi, Azor! o urare
Ce senin e cerul! un îndemn
— Ai grijă cum te porţi! un sfat
59 59

