Page 82 - biologie_VI

80 FUNCȚIILE DE NUTRIȚIE ÎN LUMEA VIE II

Circulația sângelui la om
Termeni specifici
Inima poate propulsa ritmic sângele în artere datorită proprietăților
⚫ excitabilitate, automatism, conduc- miocardului, mușchiul inimii, care:
tibilitate, contractilitate, ciclu cardiac, – se contractă atunci când este stimulat – contractilitate;
sistolă, diastolă, debit cardiac, volum
sistolic, puls, tensiune arterială. – generează ritmic impulsuri prin celule modificate, răspândite prin-
tre celulele contractile ale miocardului – automatism;
– răspunde la stimuli prin contracție – excitabilitate;
– conduce unda de contracție în tot miocardul – conductibilitate.
Activitatea mecanică a inimii, cunoscută și sub denumirea de ciclu
Știai că? cardiac, reprezintă succesiunea unei contracții (sistolă) și a unei rela-
xări (diastolă). Durata lui este de 0,80 secunde la o frecvență cardiacă
… Ziua de 17 mai este marcată ca Ziua
mondială de luptă împotriva hiperten- (ritm cardiac) de 75 bătăi/minut.
siunii arteriale. În cursul fiecărui ciclu cardiac, atriile și ventriculele nu se contractă în
… Creșterea frecvenței cardiace peste același timp (contracție asincronă). Mai întâi se contractă cele două atrii,
100 bătăi/min. se numește tahicardie, iar în timp ce ventriculele sunt în diastolă, ca să poată primi sângele venit din
scăderea frecvenței cardiace sub 60 bă-
tăi/min. se numește bradicardie. atrii. Apoi se contractă cele două ventricule, trimițând sângele în artere.

Observă și identifică!

Vizionează filmulețul despre activitatea inimii din manualul digital,
privește imaginea care reprezintă schema ciclului cardiac și apoi:
4.
1. Identifică fragmentele de text care descriu fazele ciclului cardiac.
2. Care dintre fazele ciclului cardiac crezi că durează mai mult? Argu-
mentează.
3.
În timpul sistolei atriale (1.), miocardul atrial se contractă, presiunea
1.
sângelui din interiorul atriilor crește, deoarece sângele nu poate fi compri-
mat într-un spațiu mic și determină deschiderea valvelor atrio-ventricula-
re. Sângele curge în ventricule, de la presiune mare la presiune mică, până
când ventriculele, aflate în diastolă, se umplu cu sânge (2.). În acest mo-
ment, se închid valvele dintre atrii și ventricule și începe sistola ventricula-
2.
ră (3.) care va determina deschiderea valvelor semilunare de la baza arte-
relor mari și pătrunderea sângelui în artere. În timpul sistolei ventriculare,
atriile se află în diastolă (4.) și se umplu cu sângele adus de vene.
În timpul fiecărei sistole ventriculare, inima expulzează în medie
70 ml de sânge, cantitate denumită volum sistolic. Debitul cardiac re-
prezintă cantitatea de sânge expulzată de inimă într-un minut și se cal-
culează înmulțind volumul sistolic cu frecvența cardiacă.
Spune-ți părerea! În timpul ciclului cardiac se produc vibrații, în principal produse
prin închiderea valvelor, care pot fi auzite cu ajutorul stetoscopului și
Ce consecințe crezi că ar putea avea înregistrate (fonocardiogramă):
o frecvență constantă a bătăilor inimii zgomotul I – zgomotul sistolic are durata cea mai mare, este de tona-
mai mare decât 90 contracții/min. asu-
pra sănătății inimii? Argumentează. litate joasă, fiind produs de închiderea valvelor atrio-ventriculare;
Indiciu: la o frecvență de 75 bătăi/min. zgomotul II – zgomotul diastolic, scurt și ascuțit, este produs de în-
ciclul cardiac este de 0,8 s. chiderea valvelor de la baza arterelor mari.